De curand am descoperit Asociatia pentru sustinerea agriculturii taranesti
Ieri am vobit la telefon cu domnul Jivu care este producator, pana acum singurl si primul inscris in aceasta campanie. Tot ce produce el este natural , fara chimicale. M-a invitat la ferma sa vad cu ochii mei cum produce el legumele si mi-a prezenat pas cu pas acest proiect ... de care eu una sunt incantata. Mi-a vorbit si de proiectele lui de viitor. Saptamana asta sau saptamana viitoare voi semna un contract de colaborare cu dansul. Mai jos va redau infomatiile acestui proiect. Daca va intreseaza puteti sa il contactati cu mare incredere pe d-nl Jivu la nr. de telefon: 0722-292871 Este o persoana calda cu multa rabdara care are raspunsuri la toate intrebarile si nlamuririle voastre legate de acest proiect.
Este un pas bun in fata si eu sper ca in curand acest proiect se va extinde in toata tara.
ASAT-ASAT susţine consumul de produse locale, obţinute în mod tradiţional în gospodăria ţărănească.
Pentru a susţine o agricultură calitativă, nepoluantă, ASAT dezvoltă parteneriate între cetăţeni consumatori de produse agricole şi mici producători de proximitate.
Dezideratul nostru este de a oferi cât mai multor persoane care trăiesc în marile oraşe ocazia unui consum sănătos de legume, fructe, ouă şi brânzeturi. Alternativa faţă de produsele de origine incertă sau a celor de import care umplu lăzile hypermakerturilor şi supermarketurilor este dată de micile ferme din judeţ.
Ce presupune dezvoltarea unei structuri ASAT?
ASAT este un sistem de economie alternativă care are la bază o relaţie de colaborare şi încredere între producători şi consumatori. Astfel cele două părţi, care pe o piaţă liberă de cele mai multe ori nu se întâlnesc, nu se cunosc şi se ignoră reciproc, au posibilitatea prin acest proiect să se întâlnească – de fapt sunt provocaţi să facă acest lucru. Producătorul nu va mai produce pentru nişte feţe necunoscute (de care ajunge să nici nu-i mai pese), ci produce pentru Alina, care doreşte să aibă o sarcină sănătoasă, sau pentru Maria, care îşi doreşte produse sănătoase pentru cele două fiice ale ei, cu care vine la ridicarea coşului s.a.m.d.
Consumatorii care aleg acest sistem sunt interesaţi să consume sănătos, şi au disponibilitatea să înţeleagă în ce condiţii putem avea pe masă produse sănătoase, cultivate în apropierea locului în care trăim şi nu la mii de kilometri. Astfel, aceştia încheie un contract ferm cu producătorul pe perioada unui sezon agricol, contract care îi obligă ca în fiecare săptămână să îşi ridice produsele.
Este important să avem în vedere că produsele realizate în fermă nu sunt neapărat certificate bio, de către organisme de specialitate. În cazul colaborării noastre, consumatorii sunt cei care certifică nivelul de calitate al produselor. Astfel că pe perioada contractului aceştia pot realiza mai multe vizite la producător, văd în ce condiţii se cultivă, care sunt substanţele folosite. Transparenţa totală de care producătorul trebuie să dea dovadă a convins pe mulţi consumatori şi le-a crescut încrederea în sistem.
De ce proiectul ASAT este un demers diferit, inovativ?
Proiectul ASAT este unul inovativ pentru că aduce o dată cu el problema responsabilităţii consumatorului. Şi în România, tot mai multe persoane declară că vor să consume sănătos, vor un mediu mai curat, vor o viaţă mai sănătoasă, dar cred că puţini dintre noi ne punem problema că toate acestea nu se pot obţine oricum. Este nevoie de un efort personal şi de decizia de a-ţi orienta propriile alegeri de consum spre aceste obiective.
Vreau să consum responsabil….ce trebuie să fac pentru a intra în sistemul ASAT?
Orice consumator care doreşte să devină partener în sistemul ASAT trebuie să îşi asume o serie de valori, în conformitate cu Charta ASAT:
* îmi asum în avans un angajament pentru o parte din producţia consumatorului. Acest lucru înseamnă că voi încheia un contract cu producătorul, pe baza căruia acesta îmi va furniza săptămânal coşul cu legume;
* decid să împart cu producătorul riscurile determinate de accidente naturale. În caz de calamitate naturală voi fi solidar cu agricultorul care îmi produce hrana, şi voi accepta ca produsele afectate de anumite calamităţi să îmi fie înlocuite cu alte produse;
* mă voi implica în distribuţia produselor alături de alţi consumatori şi voi promova proiectul în rândul altor persoane, pentru a contribui la creşterea numărului de „consumatori responsabili”.
Vreau să produc responsabil….ce trebuie să fac pentru a intra în sistemul ASAT?
Orice producător care doreşte să devină partener în sistemul ASAT trebuie să îşi asume o serie de valori, în conformitate cu Charta ASAT:
* mă angajez să produc într-un mod natural şi să asigur biodiversitatea legumelor, în vederea formării unui coş cât mai diversificat şi hrănitor;
* mă angajez să realizez într-un mod transparent calculul pentru coşul săptămânal şi să explic consumatorilor mei cum am obţinut preţul pentru un coş;
* mă angajez că nu voi folosi intermediari, astfel toate produsele pe care le veţi găsi în coş sunt obţinute în gospodăria noastră (nu sunt achiziţionate din altă parte);
* mă angajez să informez periodic consumatorii cu privire la situaţia gospădăriei mele, în ceea ce priveşte variaţia de cultură şi alte modifoicări care apar.
De ce e importantă dezvoltarea acestui tip de proiect?
Principalele elemente care fac importantă şi relevantă participarea consumatorilor la acest tip de demers sunt:
* te ajută să îţi procuri produse sănătoase, proaspet, de proximitate;
* preţul de achiziţie este unul care să acopere costurile reale de producţie (pentru a permite o dezvoltare sustenabilă a gospodăriei) iar preţul nu se modifică pe perioada întregului contract. Sistemul doreşte să iasă de sub aspectul speculativ al preţurilor, asigurând o retribuţie echitabilă pentru munca depusă de producător; creându-se astfel premizele pentru menţinerea micilor producători;
* te ajută să obţii o disciplină alimentară şi să ai o alimentaţie sănătoasă;
* îţi dă un sentiment de bine atunci când ştii că alegerea ta de consum este în beneficul unor persoane şi nu este dăunătoare mediului (adică eşti un consumator mai responsabil).
Cine sunt producatorii? De unde vin ei?
Primul contract a fost început cu un producător de legume şi un producător de brânză de oaie, ambii provin din Comuna Belinţ, aflată la o distanţă de 50 de kilometri de Timişoara. Alegerea acestor producători s-a făcut pe baza unei evaluări realizate de către colaboratorul francez al acestui proiect (Denise Vuillon, reprezentant al Reţelei Internaţionale URGENCI). Aspectele avute în vederea evaluării s-au referit la: capacitatea productivă, experienţa şi nu în ultimul rând transparenţa producătorului şi ataşamentul acestuia de a trece la o cultură în totalitate naturală. De asemenea, producătorul de legume (Domnul Ioan Jivu) a avut posibiliatea de a face o vizita în Franţa, unde a văzut personal cum funcţionează acest sistem.
Care au fost principalele rezultate ale primei ediţii?
Un rezultat important se referă la creşterea numărului de consumatori deserviţi. În prima etapă a proiectului, am fost 3 familii care am avut încredere în sistem şi am dorit să devenim parte a acestuia. Pe parcursul celor 5 luni de contract din anul 2007 s-a ajuns la deservirea unui număr de 30 de familii (coşuri), deci aproximativ a unui număr de 100 de persoane din Timişoara. De asemenea, amintim creşterea conştientizării în rândul consumatorilor cu privire la un consum natural şi sănătos. „Acum, după ce am consumat aceste produse şi mi-am adus aminte de gustul copilăriei mele; organismul meu va refuza produse ameliorate…trebuie neapărat să continuăm” (Adi, consumator ASAT).
Ca impact al dezvoltării acestui proiect amintim decizia producătorului de a trece la o cultură în totalitate naturală, de a face noi investiţii pentru a asigura diversitatea producţiei sale, de a angaja 2 oameni permanent care să îl ajute în cadrul fermei (contribuind astfel la crearea unor noi locuri de muncă). Toate aceste decizii au un impact covârşitor asupra activităţii producătorului, şi implicit asupra întregii sale vieţi. Este vorba de decizii foarte importante, investiţii financiare semnificative. Este important ca şi consumatorii să cunoască şi să înţeleagă aceste aspecte, pentru că este vorba despre o responsabilitate comună pe care trebuie să ne-o asumăm. Dacă acest mic producător agricol realizează o serie de investiţii financiare şi ulterior va întâmpina dificultăţi în ceea ce priveşte comercializarea produselor naturale, supravieţuirea lui este pusă sub semnul întrebării iar consumatorii îl vor pierde ca şi producător de proximitate…. Şi implicit accesul consumatorilor la produse naturale, proaspete va fi limitat.
Conţinutul coşului săptămânal pentru sezonul martie-octombrie 2009
Pentru sezonul 2009 a fost stabilită compoziţia a două tipuri de coşuri săptămânale: coşul mare (calculat pentru 3 adulţi sau 2 adulţi şi 2 copii) şi coşul mic (calculat pentru 2 adulţi).
În anul 2009, preconizăm ca prima distribuiţie de legume să se realizeze în perioada aprilie-mai. Costul coşului săpătâmânal va fi calculat folosindu-se aceste preţuri de referinţă şi va varia în funcţie de conţinutul coşului (numărul de produse care se vor găsi în coşul săptămânal).
